TEZAUR UMAN VIU – Aurica COJOCARIU din satul Mihai Viteazu, comuna Ungureni, județul Botoșani

Pe doamna Aurica COJOCARIU am recomandat-o în conferirea titlului de Tezaur Uman Viu, în domeniul de activitate a prelucrării fibrelor și firelor textile: in, cânepă, bumbac, lână pentru că îndeplinește toate calitățile de păstrător și promotor al artei populare, totodată aflându-se printre cei câțiva oameni care își precupețesc forțele ca să mențină între generații această continuitate în arta țesutului.

A crescut într-o familie de oameni tradiționali, dar cu o atenție deosebită în ceea ce privea rânduiala. Așa se explică și faptul că Aurica COJOCARIU, copil fiind s-a aplecat spre prelucrarea fibrelor și firelor textile, îndeletnicire de bază a acelor vremuri, împletind atât de bine utilul cu plăcutul, fiind preocuparea mamei dumneaei, și unul dintre modelele, exemplele pe care copila din vremurile îndepărtate le avea. Lucrează în două și în patru ițe făcând macaturi, ștergare, brâie, etc., reușind să creeze, să revalorizeze acea zestre primită de la strămoși, față de care se simte obligată să o transmită urmașilor prin însăși exemplul personal.

Țin să menționez, înainte de orice, că Aurica COJOCARIU valorifică din toate punctele de vedere autenticul, meșteșug moștenit din fragedă copilărie, așa cum am amintit mai sus, de la mama, care, după dumneaei va fi dus mai departe de nurori,de generația în creștere, de nepoatele acesteia care apreciază munca bunicii, cât și de o parte dintre ucenicii care au văzut-o la diferite târguri ale meșterilor sau pe anumite posturi de televiziune.


În zona Botoșani, materia primă de bază folosită atât pentru confecționarea pieselor de îmbrăcăminte, cât și pentru textilele de interior a fost lână, despre care Aurica COJOCARIU nu doar că ne vorbește, ci ne demonstrează ce înseamnă cu adevărat prelucrarea lânii și vopsirea prin coloritul vegetal, discret, în nuanțe calde, contribuind în mare măsură la valoarea lăicerelor și scoarțelor de Botoșani, scoarțe pe care Aurica COJOCARIU le lasă moștenire celor care rămân în urma ei.

Tot ceea ce țese Aurica COJOCARIU reprezintă un alfabet decorativ și simbolic, începând de la cele mai simple motive: vrâstele, scaune, pături, denumiri des utilizate în zona Ungurenilor, mergând spre cele mai complexe – motive geometrice: zig – zag, pătrat, romb; motive vegetale, motive avimorfe, motive zoomorfe, motive antropomorfe. Aceste forme simbolice prezente pe țesături, pe scoarțe, pe elementele portului popular, se dovedesc a fi rezultate ale experienței trăirii în lume.

Prin Aurica COJOCARIU legătura dintre generații încă este vie datorită acestei țesături a continuității. Consider că trebuie să o apreciem și să îi recunoaștem meritul pentru că nu dă uitării trecutul neamului nostru.

Referent Compartiment „Artă Populară Artizanală și Meșteșuguri Tradiționale”,
Daliana BEJAN

Categories: Meșteri

0 Comments

Leave a Reply

Avatar placeholder

Your email address will not be published. Required fields are marked *